Evaluarea națională - subiectul I.A.6., tiparul descriptiv

 Tiparul textual descriptiv se caracterizează prin prezentarea unui obiect (peisaj, ființă, lucru etc.), cu trăsăturile lui distinctive. Limbajul folosit se caracterizează prin preponderența grupului nominal (substantiv - adjectiv), la nivel gramatical, și a epitetului, la nivel stilistic. O structură descriptivă ar trebui să evoce în mintea cititorului o imagine artistică (vizuală, auditivă, olfactivă etc.)

   În textul 1, în versurile 3-4 din partea a VIII-a, există o structură textuală descriptivă, pentru că ni se prezintă un tablou de natură: în pădure, lângă izvor, iarba umedă strălucește în lumina lunii, iar florile albastre se clatină ușor sub picăturile de apă, răspândind un parfum îmbătător. Predomină substantivele însoțite sau nu de adjective cu valoare de epitet: „izvoare”, „iarba”, „flori albastre, ... ude”, „văzduhul tămâiet”. Este creată astfel o imagine vizuală, completată în final de una olfactivă.

Evaluarea națională - subiectul I.A.6., tiparul narativ

   Tiparul textual narativ se caracterizează prin relatarea de către un narator a unor fapte și întâmplări la care participă o serie de personaje. Prin urmare, cele trei elemente esențiale ale unei narațiuni sunt naratorul, acțiunea și personajele.

   Există structuri textuale narative în ambele texte. De exemplu, în finalul fragmentului din „Inocenții”, naratorul-personaj (fata) povestește faptele petrecute când s-a îmbolnăvit de gripă. Făcuse febră mare și nu-i trecea. De tratarea copilului s-a ocupat, cu eficiență, mama. Tatăl i-a adus ca medicament o carte minunată, „Antologia inocenței”, din care fata a citit zilnic toată iarna și de care nu s-a mai despărțit niciodată. Apar trei personaje: fata, mama și tata.

   Există deci toate cele trei elemente ale unei narațiuni: naratorul, acțiunea și personajele.

Rezolvarea subiectelor la limba română - Evaluarea națională 2022

Evaluarea națională 2022 - subiecte rezolvate, limba română

 

Wordle în limba română, cu diacritice

Meditaţii online la limba română # Integrame online

---

Wordle în limba română

Joacă Wordle în limba română (botezat de mine Vorble). Cuvintele sunt scrise cu semne diacritice. Poți alege între 4 variante: cuvinte de 4, 5, 6, 7 litere.

Dă click aici.

Relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice - bacalaureat 2020

Meditaţii online la limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare

---

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidenţiind relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.

Vorbele noastre ne-au minţit.

Au spus prea mult, pierdut li-e înţelesul

şi tremurul ecoului lor stins e.

Am vrut ce nu ne sta-n puteri:

o poartă care nu ni s-a deschis,

lumea din gând de care n-am fost vrednici.

Avânt răpus ca o privire de-ntuneric, –

taină rămasă-n trup ca-ntr-un sicriu, –

poate aşa a fost să fie:

pe dezbinate drumuri doi străini

cu vina lor, respinşi de paradis,

purtând căinţi pe urma unui vis.

                                                           Ion Vinea, Variantă

Notă

Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

 Propunere de rezolvare

Versurile lui Ion Vinea aparțin unui text liric, a cărui temă este iubirea. Eul liric se află într-o ipostază meditativă, reflectând cu amărăciune la destinul trist al propriei iubiri, destrămată din motive nespuse. El constată că idealurile lui și ale iubitei sale nu s-au putut împlini, că ei doi nu au avut suficientă putere să-și ducă planurile la îndeplinire. Aceste idei poetice, însoțite de sentimente de tristețe și de regret sunt redate prin mijloace artistice moderne, în special prin metafore ample (unele încorporând comparații) ale eșecului cum ar fi „o poartă care nu ni s-a deschis”, „avânt răpus ca o privire de-ntuneric” sau „taină rămasă-n trup ca-ntr-un sicriu”.  Drama despărțirii și a iluziilor sfărâmate este sugestiv redată în metafora dezvoltată din ultimele trei versuri:

pe dezbinate drumuri doi străini

cu vina lor, respinşi de paradis,

purtând căinţi pe urma unui vis.

Prozodia este, la rândul ei, modernă, nesupusă constrângerilor ritmice și de rimă: măsura versurilor este inegală, ritmul și rima lipsesc. Monologul liric curge așadar firesc, urmând doar ritmul interior al sufletului poetului.