"Repausul dominical", de I.L. Caragiale - rezumat

Joi seara, pe 21 mai, de Sf. Constantin şi Elena, nenea Iancu se plimbă fără nicio treabă pe Calea Victoriei privind forfoteala unei zile de sărbătoare. Se întâlneşte cu amicul Costică Parigoridi, care-i mărturiseşte că este singur şi plictisit de ziua liberă, în care oraşul este lipsit de activitate comercială. Cei doi hotărăsc să cineze împreună. În drum spre local mai racolează încă patru amici, toţi plictisiţi la culme. Fiind ziua lui onomastică, amicul Costică face cinste şi cheful se încinge, durând cinci ore, până la miezul nopţii. Cei şase prieteni, cu limbile împleticite de băutură se suie apoi în trei birje şi ajung la un alt local, la Lăptărie, în afara Bucureştiului, unde, dintr-un pahar într-altul, îi apucă dimineaţa. Nenea Iancu şi Costică se reîntorc în centru, în căutarea unei cafele tari, care să-i trezească. O găsesc, dar întâmplarea face ca, după asta,  să dea peste un alt cunoscut, beat criţă, care le propune să meargă să mănânce o ciorbă de burtă. Neavând altă treabă şi neîndurându-se să se despartă, nenea Iancu şi amicul său se reîntorc la Lăptărie unde îşi petrec şi ziua abia începută.