Semnificaţia versurilor

Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia versurilor: Iar bunicul desfăşoară /Basme pline de urgie, / Basme care te-nfioară / Despre vremi de-odinioară, / Vremi ce-n veci n-au să mai fie. 

Totu-i alb în jur cât vezi 
Noi podoabe pomi-ncarcă 
Şi vibrează sub zăpezi 
Satele-adormite parcă. 
Doamna Iarnă-n goană trece 
În caleşti de vijelii – 
Se turtesc pe geamul rece 
Nasuri cârne şi hazlii. 
Prin odăi miroase-a pâine, 
A fum cald şi amărui 
Zgreapţănă la uşă-un câine 
Să-şi primească partea lui ... 
Tata iese să mai pună 
Apă şi nutreţ la vacă; 
Vine nins cu-n fel de brumă 
Şi-n mustăţi cu promoroacă. 
Iar bunicul desfăşoară 
Basme pline de urgie, 
Basme care te-nfioară 
Despre vremi de-odinioară, 
Vremi ce-n veci n-au să mai fie. 

(Nicolae Labiş, Iarna)

Poezia lui Labiş vorbeşte despre iarnă, transmiţând sentimentul de bucurie pe care îl au copiii la venirea acestui anotimp. 

Natura toată este acoperită de zăpadă. În casă este cald, miroase a pâine şi copiii ascultă poveştile bunicului. Versurile date sugerează tocmai farmecul basmelor, care vorbesc despre o lume dispărută, adusă în memorie de zăpezile grozave de afară. Repetiţiile « basme…, basme » şi « vremi…, vremi » sugerează nostalgia după timpurile de altădată. Epitetele dezvoltate « pline de urgie » şi « care te-nfioară » exprimă emoţia copilărească provocată de ascultarea basmelor. 

În concluzie, versurile citate exprimă bucuria poveştilor copilăriei, iarna, la gura sobei, în mijlocul familiei.

..........................................................................

Planul compunerii poate fi găsit pe blogul profesorului de limba română.