marți, 21 mai 2013

Caracterizarea personajelor Mihai Viteazul şi Paşa Hassan

George Coşbuc (1866-1918) a fost un poet, traducător şi publicist transilvănean. Este unul dintre cei mai populari poeţi români. Poeziile sale vorbesc despre universul satului românesc, despre natură şi despre istoria naţională. Din această ultimă categorie face parte şi “Paşa Hassan”, creaţie inclusă în volumul “Cântece de vitejie”, apărut în 1904.
Mihai Viteazul şi Paşa Hassan sunt personajele principale ale acestei poezii.
Acţiunea este inspirată dintr-un fragment din opera istorică “Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”, de Nicolae Bălcescu. În lupta de la Călugăreni, din 1595, se înfruntă oastea română, condusă de Mihai Viteazul şi oastea otomană, a cărei ariergardă este comandată de Paşa Hassan. La un moment dat, pentru a-şi îmbărbăta ostaşii, copleşiţi de numărul mare al duşmanilor, Mihai intră în luptă, dând exemplu de vitejie. Turcii sunt respinşi. Însuşi marele comandant Sinan-Paşa cade în mocirla de la Neajlov. Încercând să rezolve situaţia, Paşa-Hassan, fără a se implica personal în luptă, dă ordin ienicerilor săi să atace pe la spate oastea română. Mihai dejoacă rapid  planul turcului. Porneşte apoi în urmărirea lui, provocându-l la luptă. Turcul fuge însă în mod laş şi, după o lungă cursă disperată, ajunge la tabăra sa, unde îşi găseşte salvarea.
Acţiunea este condusă în aşa fel de poet încât să pună în evidenţă, prin antiteză, personalităţile opuse ale celor doi conducători: Mihai şi Hassan. În primul rând, Mihai este curajos. Această trăsătură reiese din faptele voievodului, prin caracterizare indirectă. El face prăpăd printre turci. Îi zdrobeşte pe pod (“Căci vodă o-mparte cărare făcând”) şi apoi îi risipeşte când încearcă să-l atace pe la spate (“Şi-o frânge degrabă şi-o bate-napoi/ Şi-o vântură toată.”). Spre deosebire de Mihai, Hassan este laş. Nu intră în luptă, ci doar dă ordine. Provocat de Mihai la duel, se comportă într-un mod nedemn, fugind disperat pentru a-şi salva viaţa.
O altă trăsătură a lui Mihai, evidenţiată tot din faptele lui, prin caracterizare indirectă, este calitatea de bun conducător. El ştie cum să-şi îmbărbăteze oştenii pe pod, dându-le exemplu personal. Respinge el însuşi – doar cu câţiva oameni - atacul pe la spate pus la cale de Hassan. Este mereu în fruntea armatei sale. Spre deosebire de el, Hassan este un prost conducător, care doar dă ordine, fără să lupte direct (“Hassan de sub poala pădurii acum / Lui Mihnea-i trimite o poruncă;/ (...) Dar paşa rămâne alături de drum / Departe de luncă”). Este un model jalnic pentru ostaşii săi, prin laşitatea de care dă dovadă, fugind din faţa provocării.
O altă trăsătură morală a lui Mihai Viteazul, care reiese din faptele personajului, prin caracterizare indirectă, este onoarea. Voievodul român îl provoacă pe turc la luptă, în spirit cavaleresc, medieval (“Stai, paşă! Să piară azi unul din noi”). Această faptă pune în evidenţă, prin antiteză, lipsa de onoare a lui Hassan, care preferă să fugă (“Dar paşa mai tare zoreşte;”).
Prin caracterizare directă, Coşbuc face portretele fizice ale celor doi combatanţi, de asemenea în antiteză. În timp ce Mihai este văzut ca un zeu coborât printre muritori - înalt ca un munte, cu vorba tunătoare şi răsufletul geros, purtând un fulger în mână - sărmanul paşă arată dezgustător : îngălbenit de groază, cu ochii injectaţi de sânge şi barba răvăşită. Dinţii îi dârdâie, veşmintele îi sunt rupte, turbanul i-a căzut. Mihai Viteazul inspiră măreţie şi respect, Paşa Hassan trezeşte milă şi batjocură.
În memorabilul portret al lui Mihai Viteazul, din strofa a opta, Coşbuc foloseşte o înlănţuire de hiperbole extrem de sugestive pentru a crea statura monumentală a voievodului:
Sălbatecul vodă e-n zale şi-n fier, 
Şi zalele-i zuruie crunte, 
Gigantică poartă-o cupolă pe frunte, 
Şi vorba-i e tunet, răsufletul ger, 
Iar barda din stânga-i ajunge la cer, 
Şi vodă-i un munte.

În concluzie, prin antiteză, Coşbuc scoate în evidenţă trăsăturile excepţionale ale lui Mihai Viteazul (curaj, onoare, capacităţi de conducător), alăturându-i un personaj cu trăsături opuse: laşitate, lipsă de onoare, slabe calităţi de comandant. Coşbuc vrea să transmită astfel un mesaj de respect şi de admiraţie pentru eroul român de la Călugăreni. 
....................................................................
Planul compunerii poate fi găsit pe blogul profesorului de limba română.

26 de comentarii:

  1. Perfecta caracterizare <3 .

    RăspundețiȘtergere
  2. Mihai Eminescu5 mai 2014, 10:05

    Poezia mea e mai tare .....

    RăspundețiȘtergere
  3. este super caracterizarea am luat 10 pe ea :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mai bine luai 10 pe compunerea facuta din capul tau. Asa e fara merit :D

      Ștergere
    2. Si eu am luat 10 Boss

      Ștergere
    3. Voi aveti noroc ca luati 10 d-ala pe orice tema copiata de pe net.
      La mine in clasa e imposibil sa iei 10.
      Dar e bine, ca se vede ca nu stii sa scrii si sa pui virgula, si o sa vezi tu la examen.
      Bafta.

      Ștergere
    4. După ,,o,, nu se pune virgulă ?

      Ștergere
    5. E foarte buna! Bravo! Doar ca profesorii isi vor da seama ca ati copiat-o de pe internet.

      Ștergere
  4. Sper ca proful sa nu isi dea seama ca l-am luat de pe internet :)) Caracterizare buna. M-a ajutat...

    RăspundețiȘtergere
  5. foarte buna caracterizarea multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  6. mai bine ar fi daca ati invata sa faceti singuri acest gen de compuneri pentru ca in viata nu veti avea la indemana tot timpul internetul si atunci va trebui sa folositi ce aveti in cap!!!!!!!!!!!!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mai bine nu intra pe alte site-uri si sa faci genul asta de comentariu , Poate noi numa ne-am condus dupa ea -.-

      Ștergere
    2. Mai bine nu intra pe alte site-uri si sa faci genul asta de comentariu , Poate noi numa ne-am condus dupa ea -.-

      Ștergere
  7. este foarte buna caracterizarea dar nu trebuie sa scri tot ca o sa isi dea seama profesorul ,rezumati si voi si cu ce mai aveti prin cap ese ceva de nota 10

    RăspundețiȘtergere