duminică, 19 noiembrie 2017

Evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a: „Tudorel Bostănel” - apartenența la specia basm po...

Evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a: „Tudorel Bostănel” - apartenența la specia basm po...: Dă click dreapta pe imagine, pentru a o deschide într-o filă nouă, unde poate fi mărită.

miercuri, 30 august 2017

Noile manuale de limba română pentru clasa a V-a

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare # Spânzurătoarea

Deși licitația pentru noile manuale a avut loc, deocamdată nu se știe cine a câștigat. De ce? Pentru că s-au depus contestații. Nu există niciun anunț oficial din partea MEN, care să ne divulge învingătorii.
Căutând pe net, am descoperit totuși șapte dintre editurile care au avut proiecte câștigătoare în prima fază. Șase dintre ele le-au făcut publice pe site-urile lor, unele publicându-le chiar integral. A șaptea, nu. Afirmă că ministerul le-ar fi interzis acest lucru, până la rezolvarea contestațiilor.
Iată editurile care se pretind câștigătoare.
1. Editura CDPRESS
2. Editura Aramis
3. Editura Corint
4. Editura Paralela 45
5. Editura Intuitext
6. Editura Sigma
7. Editura Litera
Pe măsură ce le voi citi (dacă le găsesc), vă voi spune părerea mea despre ele.
Deocamdată, trebuie să vă mulțumiți doar cu pozele.

duminică, 26 martie 2017

Rolul verbelor la imperfect și perfect simplu

Meditaţii online la limba română # Analize gramaticale online # Teste pentru admitere # Forumul orei de limba română # Integrame online # Jocuri lingvistice şi literare#Spânzurătoarea

Comentează, în minimum 50 de cuvinte, fragmentul dat, evidenţiind rolul verbelor la timpul imperfect şi la timpul perfect simplu, din fragmentul următor.

      Iorgovan era foarte nenorocit.
      Plecase în cale lungă şi, plecat abia, se simţea la capătul călătoriei. Ştiuse el că va găsi pădureni la Şiria, dar că va găsi atât de mulţi încât să nu aibă nevoie de a merge mai departe, la asta nu s-a gândit.
      Dar acum era vorba să vadă ce era de văzut.
      El sări din căruţă, desprinse caii de pe lături şi plecă spre mulţime.
      Oamenii erau veseli, şi Iorgovan îşi speriase somnul. Văzându-se dar în mijlocul gălăgiei repede-repede îi trecură prin minte trei gânduri deosebite. […]
      Câţiva paşi de la drum el dete peste o grămadă adunată împregiurul unui foc de vreascuri. Unii şedeau pe jos, iar alţii steteau în picioare, dar toţi ascultau neclântiţi cântecul unui moşneag ce şedea pe un fedeleş* de lângă foc. Era cântecul lui Novac. Iorgovan îl mai auzise, par’ însă că nu tot astfel, şi se necăjea că nu poate să-l audă destul de bine în gălăgia cea mare.

Ioan Slavici, „Pădureanca”
      *fedeleş – s.n. butoiaş mic, de forme diferite, în care ţăranii îşi ţin apa

(Subiect dat la simularea examenului de bacalaureat, clasa a XI-a, 2017)

PLANUL COMPUNERII
COMPUNEREA
I. Introducere
- prezentarea conținutului secvenței;
Secvența citată îl are în centru pe Iorgovan, un țăran plecat cu căruța „în cale lungă”, dar ajuns la capătul călătoriei mai repede decât crezuse. La Șiria descoperise pădureni, „atât de mulți încât să nu aibă nevoie de a merge mai departe”. Se dăduse jos din căruță și se apropiase de mulțimea de oameni. Lângă drum, adunați „împregiurul unui foc de vreascuri”, o grămadă de țărani ascultau cântecul lui Novac, cântat de un moșneag. Iorgovan era necăjit că nu-l poate auzi destul de bine, din cauza gălăgiei.
II. Cuprins
- comentarea secvenței:
  •           construcția bazată pe alternanța exterior/interior;




  •           rolul verbelor la imperfect și la perfectul simplu: crearea opoziției static / dinamic și prefigurarea opoziției liniște/conflict;

Secvența este construită pe alternanța exterior / interior. Pe de o parte, autorul descrie mulțimea de oameni veseli, care ascultau lângă foc cântecul moșneagului, pe de altă parte,  face analiză psihologică, prezentând gândurile lui Iorgovan, provocate de această întâlnire neașteptată: surpriza întâlnirii cu pădurenii și nemulțumirea că nu poate auzi mai bine cântecul lui Novac. Această alternanță exterior / interior pare să aibă rolul de a contura cadrul acțiunii:  un fel de expozițiune, care anunță, prefigurează o tensiune apropiată.
Se folosesc verbe la imperfect, de mai multe ori verbul „a fi” („era”, „erau”), precum și „ședeau”, „steteau”, „ascultau”, „se necăjea”. Rolul lor este evocativ  (învie în mintea cititorului o întâmplare trecută) și durativ (înfățișează atitudini, gesturi și stări sufletești aflate în desfășurare), așadar tocmai potrivit pentru crearea cadrului și a atmosferei. Verbele la imperfect, prin lentoarea sugerată, transmit, prin urmare, o senzație de calm, de bucurie liniștită. Însă această atmosferă pare a conține în ea o amenințare.  Undeva, la mijlocul secvenței, este o frază în care apar trei verbe la perfectul simplu, care transmit o dinamică discordantă cu imobilismul general al tabloului: „sări”, „desprinse”, „plecă”. Coroborate cu epitetul „foarte nenorocit” și cu verbul „se necăjea” din final, ele schițează portretul unui personaj energic, ușor agitat și nemulțumit, inducând o undă de tensiune fragmentului.
III. Încheiere
 - concluzie
Opoziția la nivelul expresiei dintre imperfect și perfect simplu sugerează, așadar, opoziția de conținut static / dinamic, și prefigurează opoziția liniște / conflict.